Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Editura LiterNet  Sageata  Poezie

Versiunea în limba românăEnglish versionVersion françaiseČeský

Bogdan Suceavă: Bătălii şi mesagii

ISBN: 973-8475-99-6
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Rugăciunea lui Bogdan Suceavă
Gelu Vlaşin
Descarcă în format pdfAlte formateCiteşte un fragment
Într-o bătălie există aproape întotdeauna învingători şi învinşi. Nu ştiu de ce, dar am impresia că Bogdan Suceavă este unul dintre luptătorii care aspiră la victorie. Şi spun asta referindu-mă la ultima lui ispravă literară, de natură poetică, intitulată sugestiv Bătălii şi mesagii.

Iniţial am avut sentimentul crispării involuntare datorată senzaţiei unui exces de termeni tehnici pe care i-am întâlnit în multe dintre poemele citite dar, la o vizualizare mai atentă, am reuşit – cred eu, să identific miza funcţională.

Raportându-se la nivel stilistic în aria de receptare a unei poematici de tip hermetist, Bogdan Suceavă pendulează într-un interval structural bazat pe experiment – întâlnit mai ales în textele lui Nelli Rene – şi un altul situat la limita congruenţelor eliptice regăsite la autorii încadraţi în aria neo–minimalismului american.

Impresia finală, rămânând într-un fel nealterată, chiar dacă nu este una de fulminant extaz, este aceea de interes nedisimulat în faţa unor secvenţe poetice destul de reuşite: În loc de brăţări / încheieturile ei purtau cicatrice de lamă /... Amintire de sălbăticiune fugară; Bucureştiul e un bun decor rătăcirii / ambientul ajunge să doară / se făcea că sânii tăi sunt mai senzaţionali / decât un titlu din Evenimentul Zilei / se făcea că singura mântuire ar fi exagerările în dragoste / ... Decor pentru tabloul îmbătrânirii.

Departe de a fi senzaţională, poezia lui Bogdan Suceava reuşeşte să atragă atenţia şi să invite la o lectură mai atentă cel puţin prin expresivitatea conţinută în ultimul poem pe care-l consider foarte reuşit: ştiu că sângele meu nu e mai presus decât seva ierbii ce o strivesc sub paşi / ştiu că mâinile mele nu simt mai mult pe lume decât frunzele acestui copac / ştiu: cuvântul meu nu ajunge mai departe decât culoarea acestui nufăr trist / şi totuşi mă rogDoamne / nemureşte-mă / pentru o clipă... Un fel de rugă.




0 comentarii

Spacer Spacer