Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Editura LiterNet  Sageata  Poezie

Versiunea în limba românăEnglish versionVersion françaiseČeský

Gabriela Apostol: PE CERUL GURII (40 de tăceri contrafăcute)

ISBN: 978-973-122-099-4
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
O poetă sensibilă şi sinceră
Felix Nicolau
Descarcă în format pdf
Gabriela Apostol este o traducătoare excelentă, cu studii la Universitatea "Ovidius" din Constanţa, specializarea franceză-italiană. Stabilită în Italia, traduce în limba italiană 4 poveşti ale lui Ioan Slavici, care ştim că sunt scrise într-o limbă spectaculoasă: metaforică, arhaică şi regională. Înfăptuirea unei asemenea traduceri este un curajos şi autentic act de cultură. Traducerile vor apărea în format epub în anul 2014 la Editura Faligi.
 
La vârsta de 20 de ani debutează cu volumul Anticamera la ExPonto, 1999, care va primi premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut în poezie. În 2003 îi va fi acordat premiul pentru poezie al concursului "Panait Cerna" şi texte ale ei vor fi incluse în antologia "Prin visul meu când treci". În anul 2012 va obţine premiul întâi la concursul internaţional "Da Estraneo a Straniero" (Tufara) pentru poezia "Qualcosa da dichiarare". Finalmente, în 2015 poezia "A Sorrento" este selecţionată de Cartman Edizioni ca rezultat al participării la concursul de poezie "Little Italy". Textul este inclus în antologia Little Italy. La poesia dei piccoli borghi d'Italia, lansată la Salonul Internaţional de Carte de la Torino.
 
Aşadar, Gabriela Apostol se dezvăluie ca poetă sensibilă şi sinceră, totodată. Poezia ei cu tuşe meridionale descifrează iubirea şi sentimentele în cheie romantică. Lirismul este starea de spirit constantă a acestei poezii ce îşi propune să comunice ingenuu şi purificator. Chiar dacă un grupaj poetic se intitulează "tăceri de iubire", ele sunt "tăceri contrafăcute", aşa cum însăşi poeta ne dezvăluie. Căci esenţa acestei poetizări este muzica şi sarabandele orfice. Deşi poemele vizează conjuncturi atemporale, de la radio se aude uneori Pino Daniele, se aude viaţa cu pulsaţiile ei. Ihab Hassan spunea că literatura postmodernă este una a tăcerii. Dar aceea era un altfel de tăcere. Dacă ar fi să încadrez lirica Gabrielei Apostol, aş plasa-o în post-postmodernism, în cadrul căruia sunt de descoperit sensibilitatea, noua sinceritate, fineţea simţirilor, directeţea confesiunii şi absenţa ironiei. Am spus confesiune, însă nu de o confesiune beatnikă, necenzurată ar fi vorba aici, ci de una filtrată prin joc şi melancolie. Poeta înscenează mereu jocuri ale fragilităţii încercând să revigoreze comunicarea în iubire.
 
Peisajul toscan predispune la o melancolie vizionară, pigmentată de metafore concentrate, cum ar fi "copacii-sfeşnice". Surprinzătoare în această rostire sentimentală este prezenţa pregnantă a sfârşitului, a conştientizării morţii. Dar poate că nu numai a implacabilei morţi, ci a morţilor cotidiene, cum ar fi nesinceritatea şi iubirea-surogat. Aşadar, adevărul îl caută Gabriela Apostol! Dar cum să aibă adevărul suficientă valoare dacă nu ar fi înveşmântat în elegante togi romane? Numai un asemenea adevăr poate zburătăci fricile şi eventualitatea ratării în iubire.




1 comentariu

  • Mic comentariu
    Cornelus Ion, 18.07.2015, 17:53

    Recunosc preventiv,pentru a nu fi suspectat de subiectivism,ca sunt subiectiv intr-o oarecare masura in ceea ce voi afirma despre cele “40 de taceri contrafacute”.Dar o oarecare doza de subiectivism nu exclude ireconciliabil o ascultare atenta si sincera a eu-lui interior,care iti spune fara povara martorilor : “… imi place ce vad,ce citesc … sau din contra : imi pare rau,dar nu-mi place!”.
    Pentru mine,ca profan in domeniu,poeziile din aceasta noua carte,ca de altfel si cele din volumele anterioare,se inscriu in cautarea permanenta,uneori mai molcoma,alteori cu o tusa mai apasata,insa mereu incarcata de scanteierile lirismului,a propriei identitati.
    Mereu dominata de o sinceritate dezarmanta, autoarea isi exteriorizeaza,in imagini metaforice surprinzatoare,permanentele-i trairi si nelinisti interioare.
    Adoptata acum cu generozitate de cultura occidentala,nu poate insa face abstractie (si e chiar foarte bine asa) de propriile ei radacini,de firescul inceput in toate.
    “eu negresit catre orient voi privi
    in fiecare dimineata
    si-n aceeasi emotie
    voi continua sa ma trezesc … “
    Si inca o data spun,ca profan pe taramul liricii,avalansa aceasta de metafore se abate asupra mea ciudata si exotica,ca un teatru de umbre chinezesc, facandu-ma sa nu fiu sigur de ce se afla dincolo de ecranul vizibil : optimism ? o imensa neliniste ? tristete ?
    Si voi incheia micul meu comentariu rastalmacind (cerandu-mi iertare in prealabil si promitand ca n-am sa mai fac) putin chiar versurile citate : si-n aceeasi emotie voi continua sa … cred ca subiectivismul meu este asa,ca o boare,restul fiind emotia provocata de lecturarea poeziei adevarate si pot afirma cu deplina obiectivitate : foarte frumos !
    Profit de ocazie pentru a multumi si eu tuturor celor care cu mult profesionalism,pasiune si multa munca,au contribuit la aparitia acestui volum de versuri.


Click pentru a mări coperta


CATALOG

Sageata Cărţi pentru copii
Sageata Eseu
Sageata Fotografie & Arte plastice
Sageata Jurnalistică
Sageata Palimpsest
Sageata Poezie
Sageata Proză scurtă
Sageata Roman
Sageata Scenarii
Sageata Screensaver
Sageata Teatru


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer