O mirare cu valoare de minune / O normalitate
Ana Damian
De obicei prezentarea unei cărţi este un demers general destinat tuturor cititorilor care, într-un fel sau altul, sunt invitaţi să o citească fiecare din perspectivă personală dar mereu din aceleaşi considerente recenzabile. În cazul acestui volum, America ogarului cenuşiu al lui Romulus Rusan, abordarea aceasta este pasibilă de greşeală pentru că există două categorii de cititori clar delimitate printr-un moment de istorie a României şi nu de istorie personală.Mai întâi cei care în 1977 erau la vîrsta unei asemenea cărţi, cei ca mine şi alte câteva sute de mii de români (numai prima ediţie a avut 70.000 de exemplare, iar statisticile neoficiale ale vremii spuneau că o carte ajungea, în medie, în mâinile a cinci oameni), cititori avizi pentru care un jurnal de călătorie în America de Nord al unui scriitor român, respectat în România acelor timpuri, era o mirare cu valoare de minune. Pentru mine cartea a fost o revelaţie. America există cu adevărat, gândeam nu din naivitate ci dintr-o zonă a fiinţei mele în care doar visele erau posibile. Am trăit călătoria alături de ei şi m-a descumpănit, la început, onestitatea prezentării dar care m-a ajutat, ulterior, să demitizez şi să pun pe o hartă reală Statele Unite, cu bune şi rele. Până atunci în visul meu nu existaseră decât bune dar paradoxal ele nu erau cele cu adevărat importante. Visam blugi şi gumă de mestecat fără să îmi dau seama că de fapt mă gândeam la libertate.
Am ales un fragment dintr-o recenzie a lui Alex. Ştefănescu, din 1978, tocmai pentru a păstra culoarea timpului: "Cel mai captivant jurnal de călătorie, scris cu o mână sigură, cu o tehnică atât de bine pusă la punct încât nici nu mai poate fi sesizată, rămâne America ogarului cenuşiu de Romulus Rusan. De Ia un capăt la altul al acestei cărţi care se citeşte ca un roman de aventuri - nici urmă de literatură. Ceea ce ni se oferă este doar imaginea trepidantă a Americii, aşa cum apare ea unui european eliberat de prejudecăţile evropeneşti, emancipat, perfect disponibil. Şi totuşi, stilul «anonim» de o «înaltă fidelitate» are darul de a ne aduce sub ochi o realitate îndepărtată, asemenea unei baghete magice transparente care ar desena în aer şi ar face să se ivească aievea oameni şi oraşe." (Alex. Ştefănescu, "Floră spontană", Luceafărul, nr. 1/7 ianuarie 1978).
Apoi trebuie să scriu pentru generaţia de sub 35 de ani pentru care SUA (cum ne-am obişnuit azi să îi spunem locului real) este o ţară ca oricare alta, la 8.000 de kilometri depărtare, la care se poate ajunge oricând, unde poţi învăţa, iubi, lucra, te poţi stabili sau din care te întorci acasă. Visul românilor astăzi, legat de America, este chiar "visul american" şi nu unul născut de o epocă în care însăşi libertatea, atât de preţuită peste ocean, fusese anulată. Pentru ei cartea este greu de perceput la alte dimensiuni, de aceea îi invit să o citească, mai ales pe cei care au călătorit deja acolo, la New York sau în America adâncă, să descopere ce s-a schimbat, şi, dincolo de revoluţia tehnologică pe care o traversează, unde este astăzi America faţă de cea din 1974.
Şi poate vor avea surpriza de a constata că America profundă, bine înrădăcinată şi nezdruncinată în tradiţiile ei, America Ku-Klux-Klanului şi a unui preşedinte de culoare a rămas, la nivel uman, aceeaşi. Libertate dusă până la anularea ei, diversitate în unitate, simplitate, complexitate, toate împreună trăind uneori în pace alteori în furtuni dar în esenţă neschimbată pentru că o societate care funcţionează în mecanismele ei interne trebuie doar ajustată şi nu schimbată. Cei ca mine vor spune că adevărată schimbare s-a produs la noi, cei de dincoace de ocean, şi nu numai pentru că Romulus Rusan va pleca împreună cu doamna Ana Blandiana "cu avionul" într-o călătorie peste ocean, invitaţi în Silicon Valley, ci mai ales pentru că astăzi cei doi se întorc acolo nu printr-o minune, ci prin normalitate.
(16 mai 2015)