Coperta cărții

De ce Victor Loghin?

Cartea aceasta are o poveste ceva mai aparte, ea nu a fost gândită, iniţial, în forma de faţă. Victor Loghin a publicat volumul Puzzle la editura "Muntenia & Leda" din Constanţa în anul 2001. Nuvelele din acest volum ni le-a oferit, apoi, pentru a alege câteva pentru antologia LiterNet. Citindu-le ne-am dat seama ca nuvelele pot fi împărţite în doua părţi, esenţial diferite una de cealaltă. Pe de o parte erau nuvelele obişnuite care puteau, în grup sau singure, oricând să facă parte dintr-o antologie şi apoi, într-un corp comun, unitar, erau nuvelele care se bazau pe un principiu Zen. Ar fi fost o greşeală să folosim în antologie doar câteva din această ultimă categorie, s-ar fi rupt unitatea, ideea pricipală, aceea de Zen. Am fi distrus farmecul care se construieşte, nuvelă de nuvelă, în jurul unor precepte sau idei Zen, dar nu în teritoriul ancestral al Zenului ci în întâmplări care se petrec lângă noi, în spiritualitatea noastră, cu oameni obişnuiţi care nici nu au habar că vieţile lor modeste ating uneori marea iluminare (Satori) sau că îşi duc viaţa cu detaşarea, lipsa de patimă (Upekka), atât de cântată de Zen.

Am hotărât împreună cu Victor Loghin să le despărţim, primele nuvele au apărut deja în antologie iar cu celelalte am alcătuit acest volum, aparent un volum de nuvele, dar de fapt un album de tablouri care descriu toate Zenul, care ni-l apropie, ne spune foarte simplu şi firesc "Trăiţi Zen!", pentru că Zenul nu este o complicată doctrină orientală ci este aerul pe care îl respirăm, este normalul spre care tindem dar şi misterul, iniţierea pe care suntem chemaţi să le descoperim în faptele vieţii. Vă rog să citiţi introducerea, nimic nu este inutil, nimic nu poate fi sărit, pentru că este un volum rotund ca o sferă, poate chiar pământul pe care trăim, care sper să vă răspundă la întrebarea: "De ce Zen?".

Am să închei şi eu Zen:

Miriapodul era foarte fericit
Până ce o broască, în joacă,
I-a zis: "Spune-mi, te rog, care picior vine după care?"
Aceasta îl scoase într-atât din minţi
Încât căzu zăpăcit în şanţ
Tot gândindu-se cum face el de alergă.


Aţi înţeles? Nu există nici o întrebare şi nici un răspuns, acum sunteţi pregătiţi să începeţi să citiţi...

0 comentarii

Publicitate

Sus