Scurt, dar adevărat
Maria Manolescu, Alina Nelega, Peca Ștefan, Bobi Pricop
Cea de-a 32-a ediție a Festivalului Național de Teatru, care s-a desfășurat în perioada 5-13 noiembrie 2022 la București, a inclus și un concurs de dramaturgie pe tema FNT-ului 2022: Granițe fragile. Istorii fluide. Concursul a fost axat pe texte scurte (maxim 30 de minute la lectură).Autorii și autoarele selectați / selectate au primit feedback și ghidaj în dezvoltarea pieselor în cadrul unor ateliere de scriere dramatică. Fiecare membru / membră a juriului a ținut două ateliere online, pe parcursul cărora textele au fost discutate și îmbunătățite. Textele selectate au fost prezentate sub forma unor spectacole-lectură în cadrul Festivalului Național de Teatru și sunt acum publicate pe www.liternet.ro în acest volum.
Juriul care a selectat piesele scurte și a susținut atelierele de scriere dramatică a fost format din Alina Nelega, Maria Manolescu și Peca Ștefan, ale căror texte de teatru sunt montate atât în țară, cât și în străinătate, în teatre de stat și în teatre independente. Spectacolele-lectură au fost regizate de Bobi Pricop.
Cred cu tărie că, pentru a avea o dramaturgie locală relevantă și puternică, este nevoie să creăm contexte care să încurajeze și să susțină producția de texte noi. Festivalul Național de Teatru este un context cu vizibilitate, care oferă în 2022 un cadru de reprezentare pentru dramaturgia momentului prezent. O dramaturgie care are nevoie să se audă și să se vadă. (Mihaela Michailov, curatoare FNT, alături de Oana Cristea Grigorescu și Călin Ciobotari)
Veți găsi în acest volum o voce irezistibilă de fetiță, în căutarea adevărului (Bolovan), voci care chestionează sau, dimpotrivă, ascund o traumă de demult (N-am fost acolo) și o voce spartă, fragmentată de burnout (Neputință). Scurte și cuprinzătoare, toate textele pun, într-un fel, întrebări despre adevăr: adevărul pe care ceilalți ni-l ascund nouă, adevărul pe care noi îl ascundem celorlalți și adevărul pe care ni-l ascundem nouă înșine. Lucruri la care cred că merită să ne gândim mai des. (Maria Manolescu, membră a juriului și coordonatoare în atelierul de scriere dramatică)
Piesa scurtă, de maxim 30 de minute, nu e un gen popular în cultura noastră teatrală, poate fiindcă e echivalată cu sketch-ul sau sceneta, genuri light, de divertisment ușor. Sfidând prejudecata, cele trei piese selectate în volumul de față arată că teme grave pot fi abordate de genul scurt: abandonul, pedofilia sau burnout-ul, iar scurtimea impusă de canon nu e un dezavantaj, dimpotrivă, practicată cu talent, face ca toate cele trei texte să țintească, să lovească și, pe scurt, să-și atingă scopul. (Alina Nelega, membră a juriului și coordonatoare în atelierul de scriere dramatică)
Piesele scurte cuprinse în acest volum sunt extrem de diferite stilistic și tematic, având fiecare un potențial de dezvoltare aparte pentru scenă și nu numai. Forma lor prezentă surprinde un snapshot dintr-un proces-șantier, relevând în primul rând vocile a trei autori promițători și curajoși, cu sensibilități complementare. Sper ca munca lor să-și găsească foarte curând loc în teatre și să se bucure de câte mai multe întâlniri cu regizori, actori și public. (Peca Ștefan, membru al juriului și coordonator în atelierul de scriere dramatică)
Consider că este foarte important ca dramaturgia locală să fie permanent susținută și ajutată să crească într-un mod cât mai organic, pentru a explora creativ, într-o colaborare deschisă cu întreaga breaslă teatrală, subiecte relevante social. În plus, cred că autorii dramatici ar trebui să lucreze tot mai mult la scenă, lângă regizori și actori, în sălile de repetiții și de spectacol; să fie parte dintr-un proces artistic valoros, de comunicare, comuniune și participare. Doar prin acest dialog continuu putem reuși să lucrăm împreună, să aducem publicului tematici actuale și piese care să le vorbească. Îi felicit pe cei trei câștigători atât pentru piesele lor, cât și pentru curajul de a lucra mai departe asupra lor cu mentorii și colegii lor la scenă. Și, mai ales, pentru că deschid o conversație atât de necesară, despre dramaturgia nouă și provocările ei. (Bobi Pricop, regizor spectacole-lectură)
Sinopsisuri:
Neputință de Alexander Hartmann
Un perfecționist, o minte creativă foarte productivă, un partener de încredere, un self-made man care le rezolvă pe toate, la timp... Prea frumos ca să fie adevărat? Neputință spune povestea degradării omului care vrea să le rezolve pe toate, care, din dorința de a excela, împinge limitele atât de departe încât se epuizează și ajunge să rateze și să se rateze.
Este un text prin care încerc să atrag atenția cât de ușor se ajunge la epuizare și cât de greu este să conștientizezi că ești în burnout și că trebuie să începi să faci acele schimbări esențiale pentru a nu ajunge să pierzi oameni, momente sau chiar viața înainte de vreme.
Bolovan de Anamaria Feraru
Piesa surprinde o societate în căutare de independență și identitate, al cărui trecut naște obsesii materiale. Pe fundalul unor fenomene sociale și economice, Ana, o fată de 9 ani, este forțată să își cunoască tatăl.
N-am fost acolo de Raluca Mirescu Ungureanu
Cum cresc copiii atunci când părinții sunt plecați cu lunile la muncă în altă țară? Cine este de partea lor și cine îi protejează? N-am fost acolo pornește de la aceste întrebări și sub pretextul unei investigații jurnalistice, dezvăluie o poveste tulburătoare despre abuz, reziliență și vindecare.
