Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Editura LiterNet  Sageata  Poezie

Versiunea în limba românăEnglish versionVersion françaiseČeský

Augustin Ioan: Praf & pulbere

ISBN: 978-973-122-132-8
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Zidire de poezie
Ana Damian
Descarcă în format pdf
... Exorcizare: lucrez la echilibrul meu interior prin chiar gestul scrierii.
(Cuvânt înainte al autorului, Volum: Terapia prin scris)

Arhitectul Augustin Ioan nu desenează o casă, ci o construieşte în minte, uneori în suflet. Întreagă. Desenul e doar amprenta pe care o lasă pe hârtie casa din sufletul său. Arhitectul are în el toate casele construite: palate, căsuţe în copaci, zgârie-nori, biserici, muzee, case pentru oameni, toate se înşiră pe o stradă numită după el. Stradă interioară.
...
că sunt un Manole
zidit din greşeală.
Că până şi zidul îl secret însumi,
conform fişei postului
.
...
(Coda, Volumul: Terapia prin scris)

Poetul Augustin Ioan când scrie îşi creează, inevitabil, poemele pe această stradă. El taie în cuvinte, zugrăveşte din înţelesuri, le modifică, le potriveşte în peisaj sau le creează porţi prin care doar privirile fugare pot trece şi ţi se pare, pentru o scurtă clipă, că ceva este înţeles. Epifanii spre construcţii interioare cum descoperi din lumina fulgerului, noaptea, clădirile pe străzi.
...
Jupoi cuvintele direct din cer,
dar din acel de secetă, din gură.
Vitrifiere. Nu salivă: ser.
Nu limbă, ci un soi de sticlă dură
.
...
(Povestea vorbei, Volumul Partidul poeţilor)

Poezia lui nu ţi se dă ci trebuie descoperită, recitită, silabisită uneori, ca să te facă să râzi sau să plângi.
Asociaţie de loCat[h]ari, de loca/mino/ta[u]ri,
la staţia Cnossos din cartierul Militari
.
...
(Prolog, Volumul Armata poporului)

Poeziile lui Augustin Ioan sunt construcţii, cuvintele sunt aşezate ca nişte ziduri care ascund un gând, o amintire tulbure, un sarcasm, o înduioşare, o revoltă, o imagine clară, tulburătoare sau o iubire la mare. Amprenta pe hârtie seamănă şi ea, uneori, cu o casă un palat, o biserică... dar e tot poezie.
...
Ce se răsuceşte în creier e cheie.
Fiecare cu cheia lui.
Totul e aproape de.
Strivire.
Ivire.
E
.
(Spital, Volumul Patria, poporul şi io)

 

De poezia lui trebuie să te apropii fără prejudecăţi, fără să te aştepţi... ea nu este o invitaţie, nici o chemare, de multe ori este o concluzie, un fapt împlinit.

Augustin e mut ca o lebădă pentru că pe strada lui duritatea construcţiei ţine loc de cuvânt.
Bonjour, popor încremenit. Apoi să-ţi arăt eu tăcere, dacă e vorba.
Dar ştii cum? Ca o lebădă.
Şi să te văd la ce-o să te mai rogi,
ieşind din catacombele în care
cu burţi cleioase limacşi desenau
aceleaşi hărţi plăpânde la văzut
?
(Partidul poeţilor, Volumul Patria, poporul şi io)





0 comentarii

Click pentru a mări coperta


ALTE CĂRŢI

Sageata Augustin Ioan: Pentru re-încreştinarea zidirii


CATALOG

Sageata Cărţi pentru copii
Sageata Eseu
Sageata Fotografie & Arte plastice
Sageata Jurnalistică
Sageata Palimpsest
Sageata Poezie
Sageata Proză scurtă
Sageata Roman
Sageata Scenarii
Sageata Screensaver
Sageata Teatru


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer