Poveştile de neuitat ale copilăriei
Ioana Drăgan
În urmă cu câţiva ani, răspundeam unei anchete a cotidianului ieşean Monitorul care aducea în dezbatere literatura pentru copii, aflată pe atunci în impas pe piaţa editorială din România, şi încercam să depistez cauzele pentru care genul rămânea o "Cenuşăreasă" uitată în lumea mândră şi sfidătoare a mainstream-ului.Abandonată în mare măsură de instituţiile abilitate în promovarea şi în popularizarea sa, literatura pentru copii lăsa indiferentă şi lumea culturală, deloc interesată în a remarca meritele uriaşe ale acestui gen în formarea gustului pentru lectură a celor mici. O atitudine "elitistă", care nu se apleacă asupra lumii literare a celor care scriu strict pentru un public ţintă determinat cu exactitate (science-fiction, romane poliţiste, melodrame etc.), se păstrează, mai atenuată însă, şi azi, când apariţia pe piaţa mondială a unor capodopere precum best-seller-urile Harry Potter ori Stăpânul inelelor (cantonându-ne doar în zona literaturii pentru copii şi adolescenţi) a impus totuşi o reconsiderare a percepţiei.
Pentru situaţia deloc roză în care se găseşte literatura pentru copii, atât la nivelul producţiei autohtone, cât şi la cel al receptării (unde un impact negativ sporit îl are preţul excesiv de mare), ofeream o explicaţie care mi se pare şi azi valabilă. Aceasta ţine de uitare, de pierderea memoriei afective a copilăriei, ca vârstă biologică în primul rând şi apoi ca tărâm magic al mitizărilor succesive. Părăsită inevitabil, copilăria şi fascinanta sa lume se îndepărtează progresiv până la un soi de tabula rasa a tuturor semnelor care au marcat-o. Deveniţi dintr-odată şi, poate, prea repede maturi, nu mai ştim să ne amintim de cum era pe când citeam "Pinocchio", "Poveşti nemuritoare", "Basmele românilor", "Zâna Onda", "Cuore, inimă de copil", "Fram, ursul polar", "Recreaţia mare" şi atâtea cărţi fabuloase. Conectaţi la ritmul necruţător al vieţii cotidiene şi axându-ne atenţia, atunci când ne mai găsim timp pentru citit, pe noutăţile literare, uităm că poveştile copilăriei au fost primul nostru contact cu literatura, cea mai frumoasă dintre lumile posibile. Şi dacă de cele mai multe ori uităm cărţile şi, de ce să nu o recunoaştem, toate poveştile copilăriei, dacă puţin ne mai spun azi eroii de mare anvergură precum Prâslea, Ileana Cosânzeana ori Harap-Alb, cu siguranţă că încă mai păstrăm vii în memoria afectivă gustul şi parfumul fericirii, atunci când primeam o carte în dar. Emoţia răsfoirii, nerăbdarea cu care citeam mai întâi finalul, rapiditatea cu care înghiţeam paginile, modul atât de personal prin care ştiam să trăim poveştile, iată universul fertil care ne-a pregătit ca viitori rafinaţi cititori pe fiecare.
Exact la aceste sentimente, la retrăirea poveştilor de neuitat ale copilăriei ne trimite excelentul roman de debut, Andilandi, semnat de Sînziana Popescu, pe care îl publică editura LiterNet.
Un debut care trebuie salutat şi aplaudat pentru că aduce, deocamdată doar în lumea virtuală, o poveste sută la sută românească, valorificând inteligent, seducător şi captivant la lectură, întregul univers mitologic şi folcloric autohton. Ielelor, Căpcăunilor, Zmeilor, Strigoilor, Blajinilor, Balaurilor, Sânzienelor, Ursitoarelor, Calului Năzdrăvan şi Solomonarilor, autoarea le contrapune epic şi conceptual un personaj mirific, original, în pofida filiaţiei iniţiale, cu o semnificaţie cu totul specială. Este vorba despre tăcuta şi profunda Andilandi, Pasărea Măiastră, Agentul care asigură trecerea pe Celălalt Tărâm, mobilul acţiunii pline de nerv al acestui roman pentru copii mai mari, în care suspansul şi surprizele se ţin lanţ.
Sînziana Popescu are talentul, rar în lumea creatorilor de gen, de a oferi lectorilor, mai mici sau chiar şi mai mari, o situaţie moralizatoare prin excelenţă, în care însă morala rămâne implicită, filtrată subtil şi fecund într-o poezie a magiei, imaginaţiei, reveriei şi a gândurilor pozitive. Povestea unui băieţel gelos pe fraţii lui (nou-născuţii care canalizează atenţia părinţilor în defavoarea lui), care fuge de acasă în Celălalt Tărâm, al poveştilor, al imaginaţiei sale, al viselor şi al dorinţelor la care aspiră orice micuţ şi care se va reîntoarce de unde a plecat mai înţelept şi mai înţelegător, ajutat de Andilandi şi de toate forţele binelui, nu este o lecţie ostentativă pentru părinţi, bunici şi copii, ori un semnal de alarmă pentru o situaţie din ce în ce mai des întâlnită în familiile cu mai mulţi fraţi. Autoarea are harul de a pune în pagină o naraţiune foarte bine închegată, sclipitoare prin prospeţime şi lirism, cuceritoare prin mesajul pur şi simplu pe care reuşeşte cu brio să ni-l transmită. Fiecare copil este unic, înzestrat cu o imensă capacitate de iubire pentru părinţii lui şi, oricât am fi de motivaţi punctual ori pentru o durată mai lungă să împărţim iubirea cu alţii, nu trebuie să neglijăm misterul care se ascunde în sufleţelul uriaş al puiului nostru, pe care, indiferent de situaţie, trebuie să-l răsplătim cu întreaga noastră dragoste.
Celălalt Tărâm şi lumea lui magică nu sunt decât anticamera pentru lumea reală. Personajul Sînzianei Popescu va creşte, la propriu, la sfârşitul poveştii şi se va întoarce din această calătorie spirituală, în care sunt invitaţi pagină cu pagină şi micii cititori, îmbogăţit cu noi prieteni şi cu o experinţă formativă esenţială. Curajul, puterea, mila, dărnicia, perspicacitatea, generozitatea, simţul orientării şi capacitatea de a lua o decizie bună, iată ceea ce va acumula şi va învăţa Vlad, ajutat de spiritele şi forţele Binelui în încercarea sa de a se autodescoperi.
Cititorul are în Andilandi un roman incitant şi fermecător totodată, un basm contemporan care ştie să îi atragă în mrejele lecturii pe micii internauţi, dar şi pe părinţii lor, în care originalitatea şi talentul autoarei sunt atuurile pentru un succes literar pe care îl prevăd strălucitor, aidoma Păsării Măiastre.
PS: Această carte a fost publicată (în august 2008) şi pe hârtie, într-o ediţie foarte elegantă, care merită ţinută în mână. Dacă vrei să o cumperi pentru a o face cadou, pentru a o avea în bibliotecă sau pur şi simplu pentru că ţi-a plăcut şi vrei ca autoarea să fie răsplătită, caut-o în librăriile Cărtureşti, librăriile Humanitas şi în câteva alte librării din ţară. Cartea costă 25 de lei (în august 2008).
