Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Editura LiterNet  Sageata  Poezie

Versiunea în limba românăEnglish versionVersion françaiseČeský

Daniel Bratu: Leredem

ISBN: 973-7893-42-5
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Fragment
Descarcă în format pdfAlte formateCiteşte un fragment





Vin zorile
imponderabili

Cădea cenuşa-n ceruri;
mai fumega din focuri
noaptea sângelui
tău risipit
peste timp
carusel de secunde
şi trupuri

suntem prea singuri
ai strigat şi în jur
nimic nu clipea
ochiul timpului sur
murea-n muguri
de noapte
eram scuturi străpunse
de sfere-n translaţie
deasupra, învins
doar Pământul învârtitor
printre himere
ca un mosor
legat cu aţă - yo-yo -
îşi desfăcea penele
unui încurcat şi inutil zbor

imponderabil acum răsucit
parcă râsul
a plâns îţi seamănă
de undeva din tine
ca o alta clipă
geamănă
urcă strigătul
şi ninsorile
deşteptare de simţuri
prin ploi
gri cenuşă:

Vin zorile !


Mâinile izvoarelor de veghe
sonetul părinţilor mei

par două vieţi simple bătrânii din vale,
vin seara s-adape cirezile toate,
cu bivolii putrezi, încearcă să scoale
din chivote farmec de veri adunate,

doi parmeni, cu albul veghindu-le clipa,
se luptă cu spira ce-n jos îi adună
şi lumpenul tainic, de glod, e risipa
lăsându-i în urmă, din crucea lor bună,

ajunşi de povară ca plugul se taie,
în brazde, cu gândul tulpinilor încă,
iar mugurii tainei pocnesc în odaie,
pe lângă lumina ce-ncet îi mănâncă,

părinţii mei dragi s-au urcat pe fântână
şi-n urmă izvoarele singure mână



Hip-hope
soon at

După blocuri ard gunoaie, cerul scuipă
fulger negru să ne rupă şi să taie
porţi de carne unde şişul e un cui pă
limba moale-atunci când lupii să fac oaie.

Taci, fărâmă, respiraţie la mufă
o să-ţi coasă caraliu`-n pupătoare
la solaru` lu` bunicu` mare tu fă
de-acum bine să-nţelegi cum să şi moare.

Tomberoane varsă fumul şi ne spală
ca pă torţe într-o groapă dă capace,
şi cum stelele sunt doar urme dă boală,
urlăm luna dacă Bărbosu` ne face.

Poţi să te rogi, tată, am o veste gravă,
orice speranţă e-o mâţă moartă-n ţavă...



Plaja

Din emisfera verde veneau pe apă chipuri,
crestau în pietre aur topit, cotropitor.

Pe cât de frumos ochii tăi au spălat în nisipuri
prea devreme ce m-a scurs geana lor.


Orbisem.
În incizii creşteau munţii de sare.

Retrase înspre irişi, magnetice tablouri,
întoarse-n picătura căzută pe hublouri,
mă închideau în ceaţa exploziei solare.

Trecuse.
Ape limpezi săpau în fiecare.

Canonice clepsidre, sorbind flămând ecouri,
hrăneau cu sfârcul umed nisipul în carouri,
lăsând secate lumii dorita nemişcare.

Uitasei.
Eram valuri, corăbii oarecare.

Grei pescăruşi de-albastru ne secerau din maluri,
cu ţipătul ars verii-n potire de Graaluri
ne însoţeau plecarea pe dunele spre mare.

Visam.
Trecute, calde anotimpuri.
Prea duşii noştri ani, pierdute chipuri,
umbre piereau, de verde-amăgitor.

Pe cât de frumos paşii tăi mai cântau prin nisipuri,
pe-atât de târziu am ajuns urma lor.



adormi
toamnei

a dor mi-e lacustra pătrundere-n ceaţă,
făclie cu palmele unse de ceară
ce-acoperă drumul amurgului, hoaţă
de tain prin coama-ntomnire amară

a nor ţi-e lucarna, agavelor fire
captiv şi nadirul, ce plumburi topite
măsura-n lăuntruri făcut e să-nşire,
sub valuri de ambră, aceleaşi ispite

a tom ni-i de danii lumina din dune
înscrise cu limba pe-o frunză-n cădere,
când galbena filă începe s-adune
întoarcerea-n jaruri, cât roşul din cer e

a semeni alături prin brazde-n amiază
deşi bolta ruguri de altfel pulsează





Notă: Puteţi citi integral acest volum descărcând gratuit varianta pdf Acrobat Reader.




0 comentarii

Click pentru a mări coperta


CATALOG

Sageata Cărţi pentru copii
Sageata Eseu
Sageata Fotografie & Arte plastice
Sageata Jurnalistică
Sageata Palimpsest
Sageata Poezie
Sageata Proză scurtă
Sageata Roman
Sageata Scenarii
Sageata Screensaver
Sageata Teatru


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer