Iepuraş #deladistanţă
Maria Manolescu
Povestea Cro şi Luna s-a născut din prietenie şi din câteva potriviri fericite.Prima este că am tras cu urechea când bărbatul meu, Teo, pe a cărui imaginaţie sunt invidioasă, născocea povestea pentru fiul nostru Tudor, care făcea baie cu crocodilul său de jucărie.
A doua este că l-am reîntâlnit la 2 Mai - pe lună plină -, pe Daniel Bălănescu, cel care a creat ilustraţiile minunate - cu lună plină - din decorul spectacolului după piesa mea Ca pe tine însuţi, regizat de Radu Apostol (text şi imagini publicate - ce potrivire! - chiar aici, pe LiterNet - de descărcat aici).
Altă potrivire este că acest Cro seamănă mult cu Daniel - cel puţin aşa i-au zis prietenii săi din Oxford, acolo unde Daniel locuieşte de ceva vreme cu familia sa.
Şi alta e că, după ce-a stat multă vreme prin calculatoarele noastre, nemişcat ca un crocodil la pândă, acest proiect a ales să iasă la lumină tocmai acum. Poate pentru că avem cu toţii, mai mult ca oricând, nevoie de poveşti. Sau poate pentru că e o poveste cu un bunic fragil, care se dovedeşte a fi incredibil (adică magic) de util. Sau poate pentru că e despre speranţă, şi despre un happy-end care nu se ştie niciodată de unde poate să apară!
Şi ultima potrivire este că povestea iese de ziua lui Tudor al nostru, în luna în care-a învăţat să citească, în perioada în care ne e mai dor ca oricând de prieteni, şi în săptămâna în care Iepuraşul sigur caută şi câteva poveşti noi, pe care să le poată trimite şi #deladistanţă.
Să fiţi iubiţi, sănătoşi şi ocrotiţi!
(Aprilie 2020)
