O feminitate tulburătoare şi fascinant de dureroasă
Andrei Crețulescu
În luna mai 2006, LiterNet-ul vă anunţa că s-au desemnat finaliştii Concursului Naţional de Scenarii HBO, organizat de către HBO România în colaborare cu APFR, organizatorul TIFF (Festivalului Internaţional de Film Transilvania). (aici). Tot atunci, vă spuneam că scenariile finaliste vor fi publicate, cu acordul autorilor, pe LiterNet.Iată şi ultimul din cele cinci scenarii finaliste. Sperăm ca la un moment dat să vă invităm la cinematograf, pentru o premieră. Cine ştie?
(Redacţia LiterNet)
ATENŢIE! Prezentarea care urmează deconspiră câteva din surprizele scenariului!
În timp ce strălucitoarele staruri de la Hollywood se plâng că rolurile feminine sunt cel mai adesea decorative şi că, pentru un rol semnificativ sunt nevoite să se urâţească în fel şi chip, Dan Mihu ne oferă un personaj de o feminitate tulburătoare şi fascinant de dureroasă, o mamă rămasă fără prunc. Deşi societatea optzecistă interzicea avortul sub ameninţarea cu închisoarea dar, în paralel, te lipsea de lumina, căldura sau alimentaţia atât de necesară unui copil, Să iubeşti şi să tragi apa nu caută nici să acuze vremurile şi nici să scuze mamele asasine.
Deşi (aproape) catatonica eroină a lui Mihu, Ana, nu este disecată la microscop, ea este, totuşi, subiectul unui pervers experiment psihologic - o infernală călătorie cu trenul, dinspre casa părintească, unde a comis "păcatul" (mama ei, femeie mai puţin cu frica lui Dumnezeu şi mai mult cu frica Securităţii, refuză să o ajute), către căminul conjugal, de unde a fost gonită de soţul ce se spală de problemă precum Pilat.
În compartiment, femeia este atacată din toate părţile: doi securişti încearcă să afle ceva fără a şti precis ce anume, băieţelul ei este acolo pentru a-i aminti constant de fetiţa ce nu va să fie, iar păcatul ce-i amplifică debusolarea din uriaşa şi atât de uşoara valiză pe care o târâie după ea, pare imposibil de uitat, fie măcar şi pentru o secundă.
În concluzie, o poveste cu un subiect condamnat de Biserică dar plină de simboluri creştine - destinul Anei se inspiră, poate, din legenda meşterului Manole (sângele nevinovat este liantul ce susţine ctitoria comunistă), sigur din Divina Comedie, cu accent pe Infern şi Purgatoriu -, o poveste a cărei morală conferă noi sensuri cuvintelor sordid şi înălţător.
(Andrei Creţulescu)
Să iubeşti şi să tragi apa - Dan Mihu - Cîştigător lung metraj
Motivaţia juriului:
Un scenariu care nu pierde timpul, original prin subiectul ales, frust, fără a fi melodramatic şi modern ca demers prin felul în care-şi conţine tensiunea interioară.
