Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Editura LiterNet  Sageata  Poezie

Versiunea în limba românăEnglish versionVersion françaiseČeský

Béatrice Libert: Le bonheur inconsolé / Fericirea nemîngîiată


Traducere de: Luiza Palanciuc

ISBN: 973-8475-97-X
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Collection PONTIS
Luiza Palanciuc
Descarcă în format pdfAlte formateCiteşte un fragment
Écrire pour passer de l'autre côté, pour que chaque mot puisse respirer au-dessus d'un gouffre et qu'il donne envie de quitter à jamais ses habitudes. Écrire pour entendre la mesure même du sombre, du clair-obscur, devenue guide dans l'oubli des issues. Il fallait une collection pour montrer ces écritures qui s'offrent à mesure qu'elles avancent, qui disent le monde et ses rythmes dans une scansion sans faille, portées par l'inquiétude, qui osent aussi raconter ce moment où l'on sort de soi, où, par la seule grâce des mots, précisément, on se meut vers les autres.

Pontis voudrait rendre ces bruits de langues, ces rochers qui, souvent, s'entrechoquent dans le palais, que l'on appelle plus couramment lyrisme. Pontis refait la respiration retournée vers soi-même et portée encore plus loin, sur le billot des mots, entre les murs, frontières, les étreintes d'ennui, vies articulées sur une présence devenue frénétique: ainsi, le poème choisit-il ici un autre présent, celui qui suinte parfois les douleurs, qui cherche l'ailleurs de ses ailes, tous verbes tendus. Appendices des corps blessés, ces passerelles se déploient d'une langue à l'autre, sans autre suspension que la peur du vide, du recul, du renvoi. Ce sont des œillades par-dessus le siècle; sauts en avant, ensuite lévitation de la respiration, ce qui vrille, chavire des fois, entre les mains du traducteur.

Il vous faut entendre l'appel du naufragé, le fouet dans la bouche des convives. Il y a là des silences qui crient, des puits de vacuité, des flots qui se laissent engloutir. Pontis dit l'impalpable passage et, à travers lui, quelque chose qui est éprouvé: un écho, un reflet, un secret - effets de réel, toujours, mais qui s'ouvrent à l'infinie latence, la débordant; l'éblouissement de l'illimité: lorsque l'on voit sans regarder, l'on entend sans écouter, l'on parle sans dire mot.

Systole - diastole, dehors - dedans, opera pontis: il y a là une (entre)vision troublante, une enfilade de miroirs, l'entier du temps et de l'espace en une expérience poétique. Il s'agit à chaque instant d'une énergie proprement langagière portant le texte, se prolongeant jusqu'à ce que le regard du poète nous devienne insoutenable.

Et parce que de l'autre côté du miroir les morts tourbillonnent les vivants, parce qu'il y a des vertiges, des trajets simples ou allers et retours, parce qu'il y a des labyrinthes et des lignes droites, des pages blanches et des pages noircies, advienne le poème pour qu'un autre être puisse l'inspirer, puisse l'expirer, puisse dire:

Connais-toi toi-même et oublie-toi quelquefois.




1 comentariu

  • Ce surprinde?
    Clara [membru], 17.08.2007, 16:38


    Poezia lui Béatrice Libert, o poezie care dezarmează prin simplitatea cu care lasă să transpară urmele unei treceri care nu trece, şi care poartă cu graţie semnele unei aşteptări pe cât de vane pe atât de ireductibile. O poezie « revelată sieşi într-o asceză tandră »
    Valenţele acestei poezii sunt însă greu de captat în versiunea lui Luiza Palanciuc.
    Ce surprinde la acest traducător totuşi avizat ?
    1. Dezinvoltura cu care foloseşte expresii inexistente.
    Dacă în limba română avem expresia « a ieşi la iveală », nu avem în schimb expresia « a-şi ieşi la iveală », folosirea de către traducătoare a acesteia din urmă sustrăgând disitihul din primul poem oricărei înţelegeri. In limba română se poate spune « a se da la o parte » dar nu « a lăsa la o parte », în acest ultim caz fiind de preferat să spui « a lăsa de o parte ». Nu putem traduce « vouer sa parole » prin « a-ţi da cuvântul », pentru care expresia complementară este « a-şi ţine cuvântul ». Nu putem de asemenea traduce « battre à contre-sang » prin « a bate împotriva sângelui », pentru simplul motiv că în limba română nu avem un procedeu echivalent de formare a cuvintelor prin compunere.
    2. Alegerea arbitrară a cuvintelor.
    Cuvântul "origine" este tradus astfel prin "facere"când în poem este vorba despre originea dinaintea facerii concretizată în gestul scrierii. « Délayant l\'heure » este tradus prin « ce ora o întinde », formulare care nu conoteaza, ci chiar denoteaza o dilatare a timpului pe când în poem e vorba despre o diluare a sentimentului timpului. Traducerea cuvântului « permanence » prin « neclintire », într-un context în care permanenţa şi nu neclintirea e contraponderea trecerii.
    3. Contrafacerile.
    Béatrice Libert crează o poezie care se oferă cu naturaleţe şi în care tensiunea se acumulează savant în câteva puncte cheie. Unul din ele, în primul poem, este creat de cuvântul « gerçure ». Traducerea acestuia prin « rană » echivalează însă cu o ratare a efectului poetic. Intr-un alt poem, traducerea cuvântului offrande prin « dar » crează o ambiguitate care nu se resoarbe la nivelul poemului. Prin inversiuni de tipul « Retezate, mâinile spun » în loc de « Les mains coupés disent », curgerea firească a poemelor încremeneşte în tot atâtea poze preţioase.

    Eu cred că Luiza Palanciuc are totuşi resursele necesare pentru a da o versiune corectă, literal şi literar, a poeziei lui Béatrice Libert.






Click pentru a mări coperta


ALTE CRONICI ALE ACESTEI CĂRŢI

Sageata În căuşul palmei, fericirea tremurînd, Luiza Palanciuc
Sageata Colecţia PONTIS, Luiza Palanciuc
Sageata Dans le creux de la paume, le bonheur tremblant, Luiza Palanciuc


ALTE CĂRŢI

Sageata Béatrice Libert: La passagère / Trecătoarea


CATALOG

Sageata Cărţi pentru copii
Sageata Eseu
Sageata Fotografie & Arte plastice
Sageata Jurnalistică
Sageata Palimpsest
Sageata Poezie
Sageata Proză scurtă
Sageata Roman
Sageata Scenarii
Sageata Screensaver
Sageata Teatru


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer